În interiorul acesteia, într-un spațiu delimitat cu sticlă, aflându-se vestigii medievale, respectiv un traseu de zid în formă de „L” al unui fost depozit de făină din secolul al XVII-lea.
Șeful Muzeului, Gabriel Rustoiu, susține că atunci când face tururi ghidate el aduce turiștii și aici pentru că „este o atmosferă liniștită, cu muzică frumoasă”, iar cele trei planuri arată „evoluția orașului”. Prețul de intrare este de un leu.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coșer, declara, în 2015, că principalul motiv pentru construirea toaletei publice a fost punerea în valoare a zidului medieval, al unui fost depozit de făină din secolul XVII, care a fost probabil o anexă a Palatului Princiar. Întreg obiectivul a fost finanțat din fonduri europene, iar prețul s-a ridicat la 1.668.319 de lei, dintre care 300.000 de lei au fost alocați pentru dotarea grupului sanitar. Restul banilor au fost folosiți pentru descărcări arheologice și lucrări specifice de punere în valoare a vestigiilor.
Grupul sanitar este situat în subteran, fiind administrat de o firmă privată, și dispune de toalete pentru bărbați, femei și persoane cu handicap. Acesta are și un hol imens, cu bănci, amplasate față în față cu vestigiile, iar în spatele acestora se află trei planuri, din secolul XVIII, ale Cetății Alba Carolina. De altfel, potrivit istoricului Gabriel Rustoiu, director al Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, depozitul de făină apare pe harta primului arhitect al Cetății Alba Carolina, Giovanni Morando Visconti, în anul 1711, însă nu mai apare pe o hartă a Cetății Alba Carolina din anul 1936, ceea ce înseamnă că zona a fost reamenajată în această perioadă.
În fața vestigiilor se află un alt plan pe care stă scris: „Vestigii medievale: depozitul de făină – sec. XVII. Construcție de zidărie din piatră, din care se păstrează parțial un traseu de zid în forma literei -L-. Edificiul poate fi identificat cu magazia de făină ce apare marcată cu litera K pe planul lui G.M. Visconti la 1711. Depozitul făcea corp comun cu zidul de protecție ce delimita incinta Palatului Princiar în perioada Medievală (sec. XVI-XVII)”. Giovanni Morando Visconti a fost înmormântat în Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia.
În Alba Iulia mai există alte două toalete publice. Una dintre ele se află în apropierea Parcului Unirii și Laturii de Vest a Cetății Alba Carolina, iar accesul este permis pentru localnici și turiști după ce plătesc taxa de un leu. Aproape de locul în care s-a construit Skatepark-ul din Cetatea Alba Carolina, în toamna anului 2015, a fost amenajată o a treia toaletă publică, aici nefiind taxă de intrare. În apropierea acesteia se află un teren de fotbal și mai multe terenuri de tenis.
Potrivit reprezentanților primăriei, în municipiu sunt amplasate 62 de toalete ecologice, majoritatea în Cetatea din Alba Iulia, iar numărul acestora se va suplimenta în weekenduri, când sunt organizate evenimente, festivități sau festivaluri. Alte toalete ecologice se află în centrul municipiului și la Parcul Dendrologic de pe Valea Popii, unde se regăsește și o pistă pentru bicicliști și un parc de aventură.